Salut!
„Fericirea vieții tale depinde de calitatea gândurilor tale!” – Marcus Aurelius
Se pare că există multă confuzie în lumea zilelor noastre. Și nu puțină prostie.
Și spun asta cu nu o mică doză de surprindere, având în vedere calitatea și mai ales cantitatea informațiilor care ne stau la dispoziție, practic la degetul mic.
Sunt surprins că tineri, 20+ ani nu înțeleg concepții de bază precum „principiile sau valorile dau un sens existenței umane.”
De ce ar trebui să mă conformez unor principii și unor valori la conceperea cărora nu am luat parte.
De ce să nu gândesc eu pentru mine?
De ce să las să mi se impună morala altora?
Răspunsul din punctul meu de vedere este că NU TREBUIE!
Eu cred că fiecare trebuie să gândească pentru el. La bază sunt un rebel care se revoltă împotriva tuturor normelor și principiile după care mă conduc sunt gândite în amănunt de mine însumi pentru a-mi da maximul de flexibilitate într-un cerc de reguli care să îmi satisfacă toate nevoile.
„Să minți sau să nu minți? Toată lumea minte!”
Well, ce pot să spun, o inepție debitată de niște așa-ziși psihologi cu, caractere dubioase.
De ce nu cred în această idee?
Pentru că primul exemplu la care mă raportez sunt eu. Și ca ființă rațională îmi dau seama că minciuna rănește. Și sincer, mie nu îmi place să rănesc oameni sau vreo altă ființă. Punct.
Această idee este un defect în caracterul omului.
Devenim ceea ce gândim și ne creăm realitatea în felul acesta. De aceea dacă în jurul vostru vedeți debusolare și regret, dacă vedem imoralitate și durere, acesta este motivul. Ne înconjurăm de oameni cu, care rezonăm și atragem oameni în care să ne oglindim.
Acum, știu că asta deranjează și provoacă respingere. No, no, este normal… suntem subiectivi când ne simțim atacați…
Dacă suntem mințiți și simțim această țepușă în inimă, ar trebui să ne uităm în primul rând la noi, și mai apoi la ceilalți.
Noi ne creăm realitatea și doar evenimente dramatice și pur întâmplătoare ne-ar putea deraia de pe drumul nostru. În rest suntem cum suntem pentru că asta am vrut să devenim. Ne-a convenit și la un moment dat am ales.
Suntem rezultatul a ceea ce nutrim. Și nu, nu depinde de ce și cum. Dacă alegi, ești responsabil. Nimic nu îți poate justifica alegerile în lipsa voinței proprii. Nu contează din ce motive mințim, deloc. Tot ce contează e că dacă o facem, caracterul nostru are de suferit.
De ce nu dau importanță circumstanțelor? Pentru că vorbim despre construcția caracterului iar caracterul este un ansamblu foarte complex de componente.
Vorbim despre mentalul public și în principal despre mentalitatea fiecăruia dintre noi.
Problema este asta în realitate. Mentalitatea pe care ne-o construim singuri gând cu gând este cea care duce sau nu la fericirea noastră. Este decizia noastră.
Trăim într-o societate care pune accentul pe minciună până acolo încât o glorifică, ca pe un principiu cu valoare proprie.
Youtube, Facebook, Instagram etc. Toate aceste rețele care pun accentul pe un status quo exterus. Asta îi face pe oameni să se uite în oglindă și să nu se recunoască. Problema este că mulți nu văd consecințele pe care acest gen de mentalitate o are asupra vieții lor și asupra celorlalți de asemenea.
Vedeți voi, când exteriorul devine mai important ca interiorul, când părerea proprie este oprimată în favoarea opiniilor celorlalți, când alegi să-i lași pe alții să ia decizii pentru tine, că deh, ei sunt într-o poziție de „autoritate”, vezi tu, „de putere”, ca de exemplu în cazul mulțimilor, și știu mai bine ca tine despre ce vorbesc și care e diferența dintre bine și rău te compromiți. Și te compromiți în primul rând în ochii tăi. Este posibil să nu îți dai seama, dar deja ai plecat pe o pantă a decăderii proprii. Și e prea posibil să ajungi jos, jos de tot.
TIME OUT – TIME OUT
Am ales să iau ca exemplu MINCIUNA deoarece omniprezența acesteia în jurul nostru (vrem nu vrem) este o insultă la adresa caracterului fiecărei persoane cât de cât morale.
Am ales de asemenea „minciuna” ca exemplu deoarece după părerea mea aceasta stă la baza oricărei decăderi. Oriunde vedem lucruri reprobabile, putem conclude fără posibilitate de greșeală că acolo, într-un fel sau altul, mitomania a avut un rol.
Din această cauză, faptul că acest comportament este privit într-un mod atât de superficial și chiar încurajat în societate, mă revoltă.
Astfel, am ales minciuna ca subiect pentru că rolul acesteia este unul simplu. Simplu de tot.
Să ofere un avantaj necinstit.
Doctor Who spune că „minciuna este o abilitate necesară supraviețuirii …și un obicei teribil.”
Țin să îl completez pe călătorul nostru în timp. „Și lipsită de sens.”
De ce e lipsită de sens?
Pentru că dacă toată lumea ar spune adevărul, nimeni nu i-ar simți lipsa minciunii.
„Necesară? (ALERTĂ!! Propagandă ALERTĂ!!)” Nu, nu aș spune că e necesară decât unui caracter compromis.
Știu, e musai să dăm vina pe societate. Făcând asta însă nu luăm în considerare faptul că societatea e formată din fiecare individ în parte și că toți suntem parte din acest întreg.
Ideea mea de bază este următoarea:
„Un gol oricât de mic în caracter va face loc unui cât se poate de mare număr de defecte posibile creând un ciclu care se va hrăni pe sine dând tot mai multe găuri în caracterul deja stricat.” În felul acesta ne putem explica faptul că o „minciunică” duce de fiecare dată la o minciună mai mare.
Ceea ce fiecare dintre noi aș vrea să înțeleagă este că minciuna este o decizie. Alegem să mințim și nu ne este impusă de natură, deci așa-zisa necesitate este pur subiectivă și nu justifică în nici un caz faptul că unii mint. La fel e și cu situația în care ne aflăm. Până la urmă fiecare decizie a noastră ne-a adus în acel loc, fie el unul bun sau unul rău.
E necesar să ne asumăm asta. Pentru propriul nostru confort mental.
Ok, măhi Alex, și ce propui?
Nimic, am doar o întrebare:
– Vreți să vă fie bine și să trăiți cu inima împăcată ajungând (poate), să cunoașteți fericirea?
Urmați niște reguli de bază…
În primul rând cea mai Mare Regulă:
Nu răniți pe nimeni.
The Social Killer
Nu vă luați modele persoane cu o inteligență mai mică, ca a voastră. Nu urmăriți (Facebook, Instagram etc), persoane al căror comportament nu îl aprobați sau al cărora este în vreun fel îndoielnic.
Ok, ce spun eu aici? Să nu aveți idoli, persoane pe care să le considerați demne de urmat, lideri?
Nu, spun doar să aveți o gândire critică. Să treceți prin filtrul gândirii proprii tot ceea ce aceste persoane spun și fac.
Nu vă comparați cu nimeni, că suntem ființe unice și alegerile pe care le facem, fiecare dintre noi ne sunt proprii nouă și doar nouă.
Ceea ce trebuie să înțelegeți de aici este că toți oamenii sunt supuși propriei autocritici (sorry for the pleonasm!). Priviți în jur și veți observa cum toți se luptă să iasă în față, să ia un pic de atenție, să fie văzuți. Într-un fel sau altul toți cei cu, care vă comparați sunt și vor deveni inamicii voștri ducând la o scădere a stimei proprii.
I AM THE KILLER
Așa apare negativitatea – BAAAM! Poc-poc-poc! Împingându-vă respectul de sine pe un tobogan abrupt. Upst, down!
NU VĂ COMPARAȚI CU NIMENI! CREAȚI-VĂ PROPRIA PERSONALITATE!
DON’T BE A „PLAGIATORE”!
NU POȚI FII DECÂT TU (și ești minunat(ă)), DE CE ȚI-AI DORI SĂ FII ALTCINEVA?
NU TE PRIVI CU NEGATIVITATE!
EVITAȚI NEGATIVITATEA ALTORA!
Sunteți ținta tuturor celor cărora le permiteți să vă afecteze. Iar aceștia sunt vampiri, vă sorb toată energia.
Văicăitorii de meserie, bocitoarele, bârfitorii/bârfitoarele, aroganții, invidioșii, lăudăroșii, demoralizatorii, nemulțumiții, mncinoșii etc. Vă golesc de energia voastră și în felul ăsta ajungeți să vă judecați după măsurile altora. Nu faceți asta, scăpați de acești vampiri!
NU TRĂIȚI ÎN TRECUT! Ce a fost a fost și dacă nu îi acorzi importanță, trecutul nu mai are cum să te afecteze!
ATENȚIE!!!
O greșeală nu are repetitivitate.
Îmi pare rău să vă scutur copacul, dar nu aveți nici o justificare dacă ați descoperit că ați greșit și ați înțeles ce anume a determinat greșeala, să o repetați.
Nu există „Am greșit!” de două ori în același fel. Asta acuză ori prostie ori boală. Ambele pot și trebuie să fie tratate. Asta dacă nu sunt intenționate, ceea ce le scoate implicit din categoria „Greșeli”.
Ascultați, SUNTEM REZULTATUL EXPERIENȚELOR TRECUTULUI, DAR DEPINDE DOAR DE NOI CUM NE VOM TRĂI VIITORUL, DOAR DE NOI.
Ne gândim realitatea și în felul acesta o creăm. Doar în felul ăsta putem afirma că suntem responsabili și asumați.
Și acum regula DE AUR, BIJUTERIA DIN FRUNTEA COROANEI
ÎNVĂȚAȚI ÎN PRIMUL RÂND DIN EXPERIENȚELE ALTORA, NU NUMAI DIN ALE VOASTRE
În felul ăsta vă veți scuti de multe suferințe.
DUREREA DOARE, credeți-mă!
„Fericirea vieții tale depinde de calitatea gândurilor tale!” – Marcus Aurelius
Bucurați-vă de viață și nu faceți din ea o dramă!
Vă mulțumesc mult pentru lectură și vă doresc să fiți fericiți în fiecare zi, că eu cred că da, e posibil.
Aștept opiniile voastre în comentarii.
Voi după ce principii vă conduceți viața? Aveți modele pe care le urmați? Sunteți fericiți cu modul vostru de viață? Vreți să schimbați lucruri în caracterul sau viața voastră și vă zbateți cu acestea? Aveți nevoie de ajutor, de sfaturi, de un umăr gata să vă sprijine?
Vă aștept în comentarii!
Succes!