Salutări, bre! Revin pe blog scurt și cuprinzător.
O lecturare plăcută!
Aș spune că acest scurt articol este unul necesar. Prea mulți încearcă o definiție a iubirii și termină eșuând lamentabil. Iată, după cum am spus calea cea mai scurtă către păstrarea iubirii și a relației de iubire pe timp nedefinit.
Oamenii sunt diferiți, provin din culturi diferite și au nivele diferite de educație însă, iubirea le transcende pe toate și face posibilă o relație.

Ceea ce simți când iubești te transportă într-o realitate unde tot ceea ce e bun, e posibil.

Comunicarea

Aceasta are caracter dual, este în același timp, un simptom cât și o cauză a unei relații bune sau a unei relații rele.

Comunicarea este mijlocul cel mai eficient de transmitere a sentimentelor iar asta este foarte important pentru întărirea legăturii emoționale dar, dincolo de asta eu cred că, a ajunge să cunoști ce nu-i place partenerului/partenerei, este mai important decât să știi ce anume îl/o face fericit/ă. În opinia mea, e mai important ca partenerii să știe cum să se ferească sa-i cauzeze celuilalt suferință decât cum să îl ducă în al nouă-lea cer în fiecare zi.

Pentru ca legătura să continue la nesfârșit, partenerii trebuie să știe să lase de la ei din când în când, pentru că doar așa relația va rămâne constantă și nu vor apărea conflicte.

Dictonul de mai sus pare rezonabil și coerent dar, nu și din punctul meu de vedere. Părerea mea e că „lasă de la tine” ăsta, e un început de răceală pe cale să devină meningită.

Problema pe care eu o văd în privința trecerii cu vederea „a acestui mic nimic”, este aceea pe care am menționat-o la început, invită egoismul și nepăsarea în viața relației.

Răbdarea

În privința problemei de mai sus, nu vorbim de o luptă, un cuplu nu este un conflict în permanentă desfășurare, nicidecum, deoarece iubirea, e o armonie în gândire și simțiri iar provocarea nu constă în aderența în fața suferinței (mi-a dat doar o palmă, m-a înșelat dar, e ok, o/îl iubesc și așa e ea/el), ci mai degrabă în găsirea resurselor și răbdării pentru a explica celuilalt partener unde și cum greșește și care este soluția revenirii la consonanță.

Atenție!!

Opinii diferite se acceptă în orice relație, ba chiar mai mult de atât, opiniile diferite duc la o dezvoltare a relației dar, ajungerea la o congruență a opiniilor este imperios necesară.

Conflictele prezumtive și care plutesc în aer trebuiesc rezolvate înainte ca relația să continue. Acest „nu e un capăt de țară” e un buboi malign deghizat benign.

Iertarea este un avantaj al ambilor parteneri dar asta, nu pentru că și-l acordă consecvent unul altuia, ci pentru că fiecare poate accepta iertarea atunci când a greșit.
Vă mulțumesc și vă mai invit pe blog, că sunt multe lucruri interesante aici.
Succes!