Salut!
Se spune că atunci când un cuplu, naște unul sau mai mulți copii, termină cu romantismul cuplului.
Asta, m-a cam pus pe gânduri și tocmai de aceea, astăzi, vom vorbi despre asta.
De cele mai multe ori, între copii și locul de muncă, încărcați cu tot felul de gânduri, părinții încep să se plângă, că nu mai găsesc timp să fie împreună.
În legătură cu asta, aș spune că nu e chiar așa..
Hai să luăm un exemplu:
Un șofer de tir, care e plecat 6 luni pe an, sau chiar mai mult și cuplul, nu mai are timp de romantism, de iubire..
Ce e romantismul, ce e iubirea?
Pentru a nu extinde prea mult subiectul cu citate din înțelepți voi spune doar opinia mea:
Iubirea este acea stare emoțională care te face să vrei să fii tot timpul în preajma subiectului iubirii tale.
Am mai spus asta dar, o să repet:
Există un singur fel de iubire, unul singur și nu mai multe.
Romantismul este expresia firească a iubirii și nu sexul. Eu cred că romantismul te face să vrei să îți vezi partenerul/partenera zâmbind tot timpul, să îl/o bucuri cu prezența ta.
În exemplul nostru de mai sus, bărbatul se întoarce acasă și se pune pe făcut copii, tată, că asta este pentru el expresia iubirii, copiii.
Băh, eu nu cred că așa se manifestă un bărbat care iubește o femeie, când se întoarce după un timp. Eu știuu, o să spuneți că și ea aștepta același lucru.
Băh, mă-ndoiesc! Așa crede că-i place lui și-și anticipează reacția..
Ehh, detalii..
Romantismul și iubirea reprezintă mult mai mult decât timpul petrecut împreună, pentru că acestea două formează un cerc vicios în care se antrenează una pe cealaltă, în felul acesta, iubirea se mărește.
De aceea, calitatea iubirii este deosebit de importantă, felul în care petreci timpul cu cel/cea care te iubește. Când spun, ”intimitatea trebuie împărțită cu cel/cea drag(ă)”, nu spun sexul e baza, deși asta cred ”majoritatea” oamenilor, nope, ci spun, ”acolo unde partenerii se iubesc, ei împart totu’, totul e intim pentru ei, zâmbete, energia unei izbucniri de bucurie, joaca, totul se poate transforma emoțional în romantism, amplificând sentimentul de iubire.
E ca și cum, ca bărbat, ai cere-o în căsătorie de fiecare dată când o vezi zâmbind sau ca femeie, l-ai seduce de fiecare dată când îl vezi, atingându-i obrazul cu privirea ta.
Conexiunea emoțională, nu timpul, fiorul, nu lipsa unui cadru adecvat (clișeu), iubirea, nu sexul.
Ideea este următoarea, ”exemplul nostru de mai sus”, revine după 6 luni și sare pe femeie.
De ce?
Ca să se satisfacă. Asta evocă egoism sau în fine, mentalitate rampantă sau chiar mai mult, degradantă.
Exemplul meu este intenționat exagerat pentru a sublinia o idee.
Ce vrei să obții când ești cu persoana iubită?
Dacă dorința ta este aceea de a-ți oferi ție momente de descărcare energetică, cu siguranță că ai înțeles greșit ideea de iubire și cu certitudine nu ai auzit de romantism decât din filme și nu ai înțeles nimic. Cercul iubirii tale și a romantismului tău este deschis iar el sau ea nu le va simți decât ca pe o goliciune demnă de dispreț, pentru că acestea vor curge către tine și se vor risipi.
Dacă ceea ce vrei să faci este să-i demonstrezi partenerului/partenerei că îl/o iubești și să-i dăruiești lui/ei momente de pasiune și iubire, să împărțiți momentul, atunci dragule/draga mea, romantismul tău mă inspiră.
Asta nu e tot însă..
Dacă el sau ea îți răspunde în același fel, atunci cercul este complet și energia generată înăuntrul acestuia se va auto-alimenta permanent.
Se spune că odată ce ajungi să îi descoperi toate secretele (defectele) partenerului/partenerei, vei descoperi că nu e așa grozav(ă) pe cât credeai. După cum spun oamenii de știință, ”pe măsură ce o relație se maturizează, la fel se întâmplă și cu viziunea noastră cu privire la aceasta”, și cum nimănui nu-i plac lucrurile vechi (există și excepții, recunosc), vrem să schimbăm lucrurile..
Ideea e simplă, la fel ca iubirea, ”un tango se dansează numai în doi”, la fel și în iubire și romantism, e nevoie de implicarea amândorura, amintiți-vă, iubirea nu se schimbă, doar viziunea noastră cu privire la aceasta. A-ți cunoaște soțul/soția, este un atuu, îi poți dărui ceea ce știi că își dorește și știi cum să îl/o faci să îți dăruiască ceea ce îți dorești.
Al Pacino are o replică minunată în ”Parfum de femeie”, el spune:
– Tangoul nu e ca în viață, e simplu, dacă te încurci dansezi mai departe și totul e bine.
Eu l-aș parafraza pe Pacino astfel:
– Romantismul e ca tangoul, simplu și dacă simți că te-ai încurcat în ițele acestuia sau ale iubirii, continuă-ți drumul..
Nu cred în relații lipsite de iubire, ci în relații pline de egoism!
Succes!
Spune-mi ce crezi...