Respect

Salut!

Respect, ”respectul trebuie câștigat”, auzim de multe ori zicala, da?

În opinia mea, este cel puțin o demonstrație de lipsă de respect atunci când respectivul dicton este folosit. În plus, eu cred că cei care menționează des această ”vorbă”, de fapt nu au nimic mai bun de spus, în consecință spun asta ca să motiveze lipsa unei mai bune reacții.

Știu, depinde de context, e adevărat dar în România, unde lipsa de respect e ca la ea acasă, ceea ce spun eu e pregnant evident.

De exemplu, am urmărit un ”reportaj” la TV de unăzi ce mă preocupă, unde era prezentat cum, într-un spital din țara asta, o pacientă o agresa fizic pe o alta numai pentru că, aceasta din urmă, avea deficiențe de ordin psihic și nu făcea ce spunea ea.

Unde stăm cu respectul acum?

Caz izolat?

Ha ha ha, se întâmplă în mod curent asta, în toate spitalele publice, este dezgustător..

După părerea mea, respectul este un atribut care aparține, de drept și în mod implicit oricărei ființe, respectul nu trebuie câștigat ca mai apoi să poți beneficia de el decât în cazuri specifice dar altfel, de respect ar trebui să se bucure toate ființele.

Respectul se poate pierde, sigur, în cazuri de asemenea, foarte specifice dar, nu te naști fără dreptul de a fi respectat și nici nu îl pierzi odată ce te-ai îmbolnăvit.

Astfel, dacă agresoarea din reportaj a știut asta, nu ar fi trebuit să se comporte în mod reprobabil față de colega ei de salon.

Cred că respectul este ceea ce nu am câștigat după ’89. Lipsa de respect este specifică zonei balcanilor dar, românii ar fi putut să îl solicite mai apăsat din partea tuturor. Dar nu, asta nu se întâmplă nici azi, românii sunt obișnuiți să nu ceară și să nu ofere respect, decât celor care îi pot pedepsi în cazul unui comportament neconform.

Un exemplu relevant îl regăsim la români atunci când vine vorba de respectul pe care aceștia, ”îl acordă” persoanelor cu dizabilități. Aici, generalizez pentru că, cunosc din proprie experiență ceea ce se întâmplă. Românii nu știu să se comporte cu semenii lor, nu știu să acorde înțelegere sau să arate sensibilitate față de problemele celorlalți. De exemplu, am mers la spital să mi se facă o ecografie și după ce am așteptat timp de o oră și ceva să intru în cabinet, mi se comunică de către asistentă care apropo, cred că are locul ăsta de muncă încă de la turnarea fundației spitalului, asistentă care sictirită îmi spune că nu îmi poate face ecografie dom’ doctor, că nu pot să merg și nu pot să mă așez pe pat..

Iar asta nu e tot, în toate spitalele în care am fost, personalul medical a arătat indiferență față de starea mea.

No, nu mă plâng pentru că știu că trăiesc în România iar aici oamenii te respectă numai dacă se tem de tine. Legile sunt făcute în așa fel încât oamenii să se urască mai repede decât să se aprecieze și sincer, cred că e vorba de educație sau de lipsa unei educații corecte. Vorbind despre ”legi în România”, consider că oamenii nu ar trebui să se teamă de alți oameni ci de legi însă, constat adeseori că nici românii care trăiesc de perioade mai lungi în occident nu acordă tuturor oamenilor respectul pe care aceștia l-au căpătat prin simpla lor existență. Așadar, trebuie să conchid că este vorba despre lipsa unei educații adecvate/corecte/în conformitate cu statutul de ființă umană.

Închei prin a spune atât, evitați să le permiteți oamenilor să vă trateze nerespectuos.

Succes!