Salut!
Cei mai mulți dintre noi trăiesc în derivă, purtați de hazardul vieții, cu visuri neîmplinite și multe frustrări.
Asta se întâmplă pentru că oamenii nu se dedică împlinirii acestor visuri și nici nu își fac planuri în acest sens, pentru că presupune efort, ci mai degrabă, aceștia se mulțumesc să creadă că se va întâmpla dacă se va întâmpla și dacă nu s-a întâmplat, așa a fost să fie.
Interesant este faptul că tocmai această stare de disconfort ar trebui să ne miște înainte. Se spune că ”mămăliga românească, explodează greu dar, și atunci când o face..”.
Oamenii, iau atitudine doar atunci când încep să simtă povara durerii.
Aceștia nu sunt conștienți de faptul că motivarea (durerea, disconfortul) este un element pozitiv și că orice ne motivează, ne împinge înainte, atâta timp cât ne determină să trecem la acțiune.
Dorințele sau visurile ar trebui să ne motiveze pentru că, ele reprezintă motivatori interni care lucrează asupra psihicului nostru și ne ajută să descoperim lucrurile de care avem nevoie pentru a ne atinge țelurile.
De multe ori, în mod inconștient, lucrăm la atingerea obiectivelor noastre, de aceea, ne trezim surprinși de situații care apar în viața noastră și ne fac să vedem moduri noi (așanumitele ”oportunități”), care ne pot ajuta să ne împlinim visurile.
Puterea minții
Subconștientul nostru este activ permanent și tot timpul alert. De aceea, acesta este foarte ușor de influențat.
Gândurile și ideile pe care I le furnizăm minții noastre, ajung de cele mai multe ori în subconștient. De aceea noi, ne putem folosi de asta pentru a atrage lucrurile pe care le dorim în viața noastră.
Putem face asta folosindu-ne de promisiuni pe care ni le putem face în mod repetat. De exemplu, mi s-a întâmplat de curând să trebuiască să mă deplasez afară din localitate dar, era necesar să mă trezesc devreme, așa că m-am uitat la ceas înainte să mă culc, era 01:22 și mi-am spus că mă voi trezi la 5:00. M-am trezit la 5:01.
Ideea este că noi avem control asupra gândurilor și acțiunilor noastre.
În concluzie, visurile/dorințele ar putea fi exprimate înainte de a ajunge la urgență pentru că, atunci când este absolut necesar, toată lumea e dispusă să ia atitudine (preveniți în loc să tratați).
Revenind la afirmația de la început, pot afirma fără teamă că m-aș putea înșela că, dorința este un motivator care poate duce la adoptarea unei atitudini proactive. După părerea mea, tocmai aceasta (dorința), poate da sens vieții noastre ducând la întocmirea de planuri care pot duce la îndeplinirea visurilor noastre.
Observați paradoxul?
Dorința/visul se realizează pe sine?
Despre asta este vorba, despre faptul că, cu cât dorința/visul nostru este mai mare, cu atât efortul nostru pare mai mic.
Ce înseamnă asta?
Înseamnă, în opinia mea că, în realitate oamenii au visuri mici. De aceea, efortul li se pare prea mare și drumul prea lung, deoarece dorințele/visurile/planurile lor, sunt mici.
Ca atare, este o idee excelentă să avem dorințe care să ne definească, să visăm îndrăsneț și dorințele noastre să fie mistuitoare.
Succes!
Spune-mi ce crezi...