Frica de a ne exprima în fața altora

Vorbitul in Public este o tehnică și un talent pe care vi le dezvoltați mai cu seamă în ciuda faptului că pare că unii “se nasc” cu această abilitate, ea este de fapt deprinsă în timp (începând încă din copilarie) și depinde în cea mai mare masură de mediul în care ne dezvoltam, anturajul căruia apartinem și de modul în care relaționăm cu acesta implicit. Vorbitul in Public este de regulă apanajul celor curajoși si puternici. Cu cât exersăm mai mult vorbitul in public (este nevoie în primul rând de o deschidere către acesta) cu atat obiceiul ne devine mai familiar evoluând într-un comportament obișnuit care se integrează în mod natural în personalitatea noastră.

De câte ori ne adresam unui public (chiar și restrâns, format dintr-un grup de 5-10 persoane), unii dintre noi, simțim cum ni se înmoaie genunchii, cum nu mai putem respira din cauza presiunii exercitate de gândul ca am putea eșua în vre-un fel iar iar inteligența ce ne caracterizează să dispară precum fumul de tigară, și în felul acesta să lăsăm în urmă doar hohote de râs!

Principala problemă a celor care aleg să vorbească în Public este de fapt practica; când ne așezam să ne scriem “discursul” este bine sa știm cu exactitate cui ne adresăm. Dacă atunci când ne adresăm unui  public oarecare față în față avem îndoieli, cel mai bun lucru pe care il putem face este sî spunem lucrurile cat se poate de simplu.

Aflându-ne în fața unei audiențe, este bine să vorbim deschis și sa ne atașăm ei, putem face asta prin pregătirea din timp a unor mici trucuri verbale care pot face publicul să se destinda și să râdă (glume, bancuri ce au legatura cu subiectul). Cand eram inca în școala, profesoara de română ne punea sa scriem compuneri, cu totii avem această practică a compunerilor constituite din ”început, cuprins și incheiere”, nu?!, în mod similar și discursul nostru TREBUIE sa aibe toate aceste elemente.

Âineți permanent în minte că oamenii gândesc în imagini, astfel că audiența voastră se așteaptă la descrieri, povestiri si istorisiri care să trezească interesul, este bine sa vorbiți în asa fel încat sa puneți la treabă imaginatia celor carora va adresati.

Oamenii (de cele mai multe ori), sunt mânați de interese personale, “mie ce-mi iese?”, este bine sa stimulați interesul acestora prin referiri scurte și la obiect cu privire la ceea ce vor avea de câstigat “dacă”..

Locul unde are loc discursul vostru este și el foarte important. Dacă este posibil sa vă familiarizați cu locul unde are evenimentul vorbirii voastre în public, este bine sa faceti acest lucru si sa contorizați toate elementele ce v-ar putea ajuta sau v-ar putea pune in dificultate ca de exemplu:

Un teatru aflat in centrul orașului unde panorama este plăcută poate deveni o sursă de inspirație pe când dacă locul unde ne adresăm publicului se află în fața balconului unei cucoane care în timp ce ne susținem cu ardoare speach-ul aceasta intinde rufe, fumeaza, si se strambă la noi în acelasi timp ar putea duce la o izbucnire in ras care ne-ar putea pune in dificultate.

Desigur, nu intotdeauna este posibil sa ne familiarizam cu locul și cu publicul in cadrul carora vom ține un discurs dar este bine totuși să ajungem la locul respectiv cu 1-2 ore inainte și să incercăm să luam la cunoștință despre locul de unde ne vom adresa audientei.

Mergeți la locul în care vă veți afla ulterior și imaginați-vă ca vă adresați publicului, vizualizați locul în care se va afla acesta și incercați să va puneti în locul acestuia. Încercati de asemenea să țineți un pahar cu apă la îndemână, este cunoscut faptul ca apa este un dezinhibator.

Imbracamintea pe care o veți purta este foarte importanta deoarece aceasta trebuie să vă facă sa va simtiti bine și in același timp să vă acorde încredere și prestanță. În mod normal în cazul în care un barbat ar dori să se simta mai confortabil ulterior sau în timpul discursului va putea oricând să înlăture un obiect din vestimentația sa, ca de exemplu cravata, chiar haina sau jacheta pe cand femeile se pot debarasa de bijuterii sau accesorii pentru a se simți mai în largul lor.

Exercițiile de respirație sunt o buna practică utilizată chiar și de cei mai buni oratori.

Repetati de cateva ori exrciții de dicție precum:

• Un vultur stă pe-un pisc c-un pix in plisc.
• Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau și alți cocostârci nedescocostârcăriți ca sa se descocostârcărească de cocostârcăria lui cocostârcăcioasă.
• Papucarul papucărește papucii papucăresei pentru că papucăreasa nu poate papucării papucii papucarului.

Aceastea si altele va vor ajuta sa va deprindeti o buna cursivitate a discursului.

Succes!