Fericirea e și nu e..

Salut!

Am început să cred că pe rețelele sociale, sunt numai persoane nefericite.

Așa să fie?

Eu cred că da!

Se spune că cel trist, râde cel mai mult!

Cine nu vrea să fie fericit?

Ideea este că sunt prea mulți care caută ”fericirea”, pe Facebook.

Ce e fericirea și unde o găsesc?

Man, este atât de triiist!, că mă scoate din sărite până și întrebarea în sine. Este exact ceea ce spuneam deunăzi, ”nu căutați fericirea în alte persoane”.

Fericirea e..

Fericirea e o stare de spirit și nu poate fi dată decât de noi înșine. Orice dependență a acesteia de factori externi o face indezirabilă.

Fericirea e libertate și orice restricționează sau condiționează această libertate, o anulează și o face neverosimilă.

Fericirea e conștiința unor alegeri fără regrete. Oricine are regrete, da dar, știind că alegerile au fost făcute fără compromisul conștiinței, ne poate absolvi de regretele care altfel ar înlănțui fericirea.

Fericirea constă în realizare personală, în crearea unei vieți care ne mulțumește emoțional.

Fericirea este deci, o emoție, un fior și în momentul în care începem să o privim ca pe o stare de fapt, am și început să o pierdem.

Fericirea nu e..

Fericirea nu o găsim decât iluzoriu în lucrurile pe care le râvnim, pentru care muncim și pe care la un momentdat sau altul, le și deținem. Acestea ne oferă o bucurie temporară.

Fericirea nu o găsim în oamenii cu, care ne înconjurăm!

Asta e o afirmație dură. De ce am făcut-o? Pentru că e purul adevăr.

Familia, prietenii, lumea întreagă de ne-ar adula și nu am fi împăcați cu noi înșine, tot ar fi nimic.

Știu pe cineva care în permanență, vede partea negativă a lucrurilor, perspectiva pe care o abordează asupra lucrurilor îi pune în primplan o priveliște plină de regrete, ceea ce nu îi permită să se simtă o persoană mulțumită cu ea însăși.

Greșelile sunt inerente vieții dar transgresiunile pe care le facem din conștiință (v. egoismul, influența negativă asupra altora), ne pun la dispoziție doar două posibilități, să ne conformăm unei rațiuni bolnave care ne va îngusta și ne va transforma conștiința într-una disprețuitoare față de tot ceea ce contează în viață și opțiunea a doua care este regretul, regretul tuturor lucrurilor pe care le-am fi putut face just.

Nici una din cele două variante nu e de preferat.

Care e legătura cu Facebook, vă întrebați..

Dorința de socializare și de a fi plăcut de oameni este foarte mare iar asta poate reprezenta un fel de satisfacție dar, în realitate, această dorință, ne supune ei.

Doar intențiile noastre urmate de fapte, ne pot da o satisfacție reală și care nu se oxidează în timp. Dacă socializăm și dacă ne creăm relații cu intenția de a face schimbări în bine, de a aduce plusvaloare în viața oamenilor, de a promova pozitivitate și atitudine activă în societate, atunci asta e calea de urmat.

Dacă însă, intențiile noastre sunt doar de autopromovare, de a parveni, de a ne afla în treabă și de a a ne privi cu grandoare prin ochiii altora, tot ce vom reuși va fi să devenim penibili și chiar ridicoli în ochiii tuturor și mai grav de atât, în ochiii noștri.

Aici, Facebook, ne transformă în prefăcuți pentru că ne seduce prin ușurința cu, care putem lega așazise prietenii, cu oameni pe care în realitate nu I-am întâlnit și cel mai probabil, nu-i vom întâlni niciodată.

Astfel, cel mai bun lucru de făcut este să lucrăm la propria noastră dezvoltare, astfel încât să fim o influență pozitivă în viața celorlalți, doar în felul acesta putem ajunge la fericirea adevărată.

Mulți dintre cei care intră pe această rețea socială, sunt în realitate persoane nefericite care caută un soi de legitimare din partea celorlalți. Și cum este atât de ușor să intre în contact cu oameni de tot felul, aceste persoane ajung până la urmă să fie dezamăgite de propria lor persoană, ceea ce poate fi dramatic.

Succes!