Epic – Putere și durere

Salut!

Ceea ce urmează este o licărire din ceea ce probabil va fi ”Epic – Demoni și oameni”…

Am ales să pun două scene în versuri pentru că mi s-a părut interesantă experiența.

Îmi puteți da palme pentru că garantat, nu sunt cele mai bune versuri pe care le puteam scrie cu privire la subiect.

Sunt JahLar, unul din demonii de Lumină de la Răsărit.  Anii au trecut iar Jaehla a împlinit vârsta și e timpul să o întâlnesc. E momentul ca ea să afle cine este și să se nască din nou. De astă dată din mine. Aștept, dar timpul trece atât de greu când eternitatea este măsura cu, care îl măsori.

Nori negrii se-adună la fereastra mea
Dar iată că iubirea  se ivește și ea
Demoni în întuneric, par să mă pândească
Voci în fundal vor să îmi vorbească
– JahLar, e timpul, împlinește-ți harul
– A sosit momentul să stingi jarul

Ela se apropie, mâna îmi atinge
În spate lumina lunii, pare că se stinge
Atingerea ei îmi provoacă fior
Astfel devin capabil să văd în viitor

O lume cu aștri dar fără pic de lucire
E nelumină și totu-i fără simțire
Demonii urlă în depărtare
Asta e o lume fără de hotare

Revelația

Ela e lângă mine, o sărut dar e rece
Și în lumina lunii un alt fior mă trece
Mă aflu încă o dată la o altă răscruce
E suficient ca ea de păr să mă apuce
Iar sărutul Elei îmi spune că-i un înger
Când văd în ochii ei, o spadă ca de fulger
Simt mângâierea ei cum pielea îmi apasă
”Oh Ela iubito, ești atât de frumoasă”
Îi zic și-i strecor o mână între coapse
Umezeala lor a flori de câmp miroase
Mă împing în trupul ei iar ea gâtu-și expune
Pelvisurile se-ating și-o-aud icnind de durere
Mi se încredințează și ”JahLar”, îmi spune
Zvâcnesc în ea și-o strâng cu putere
– Te vreau! Îmi spune, picioarele ei mă-ncolăcesc
Buzele ei se izbesc de gura mea
Aș vrea să mă mișc dar nu răzbesc
Limba ei să mă guste vrea
– Ah Ela, ce faci? Trupul ei se cațără pe mine
Mâinile ei mă caută și mă cercetează
Săruturile Elei s’atât de dulci și e bine
Strânsoarea ei mă încleștează

Ghearele i le simt adânc în carnea mea
Mă strânge în trupu-i cu putere
Se-mpinge în mine adâncindu-mă-n ea
Și toată plăcerea se-adună în durere
Setea o istovește și-i răpește ființa
Instinctul natural o îndeamnă să guste
Ragetul meu îi împlinește dorința
Iar eu o las să mă muște

Dar lupta între noi durează de veacuri
Cu sângele vărsat am putea umple lacuri
Palmele mi se umplu de ea și o țin în loc
Sărutul iubitei mele mă seacă de viață
Simt cum dintr-o dată încep să mă sufoc
Suflarea-mi atârnă ca de un fir de ață

Mușcătura Elei, o simt pe gât udă
Coapsele-i rotunde se strâng în jurul meu
E liniște în noapte și nimeni să ne-audă
Și mă trage în ea, mișcându-se mereu

În zbaterea ei mă încovoi și totuși e ca și cum nu ar exista secrete între noi, dar unul există. O simt adâncă în mine, îmi soarbe sângele și sufletul mi-l rupe de oase. O iubesc. Să o las să mă termine?

Iminența a ceea ce urmează este finală. Dar oare?

În prezent

Mii de gânduri negre mă fac să mă-ndoiesc
Fiorii-mi țes în carne o teamă-ntunecată
Trupul mi se-ncordeează și strig ”te iubesc”
E aceași iubire ca de altădată
Un sărut și îți șoptesc, ”frumoaso!”
Trupul tău începe să transpire și-astfel
Te-adulmec și rogu’te mă lasă
Să scriu povestea noastră pe el

Ela îmi șoptește ”te vreau”, moment în care buzele mele se apropie de gâtul ei, dar fără să o ating, respir. Simt nevoia să o ating, trebuie, o vreau.

Te ador acuma și îți simt parfumul
Te îmbrățișez și te ating ușor
Crede-mă iubito, nu ți-aș mai da drumul
Dar iată că e timpul să mor

Crucial, e momentul în care ea tresaltă, respirația ei din pieptul meu se sacadează treptat. O șoaptă, Ela… și lacrimile ei apar în colțul ochilor acum închiși.

Nu-i nimic… brațele mele o înconjoară în jurul taliei…

Și povestea continuă…

Lumea toată își anunță sfârșitul iminent pentru mine iar eu mă îndrept neputincios către condamnarea ei.

Ela e pe cale să descopere secretul…
Prin colți îți dezvălui sensul meu real
Și roșu’mi de pe buze spune povestea mea
Numele meu adevărat e JahLar
Și vin din altă lume în căutarea ta
Sângele e adevărul, prințesă vârcolac
Ar trebui să știi asta până acum
Iată-mă însângerat, la picioare îți zac
Iar tu stingi Flacăra din JahLuhn

Vă cer scuze pentru persoana întâi și pentru că am personalizat un pic. În speranța că v-a plăcut, vă mulțumesc pentru că ați citit și vă îndemn să comentați și să vă spuneți părerea. Dacă doriți să aprofundați povestea, probabil că va trebui să așteptați și eventual să citiți cartea…

Succes!