Critici către tine și mine

Salut!

Am ajuns și aici, aș zice, din nou dar..

Care este scopul meu în viață?

Știți?, de multe ori mi-am pus, oarecum superficial această întrebare (asta, cu toate că am scris mult, pe temă, aici..).

De ce scriu iar pe subiect?

Pentru că mă bate la cap și mă tot gândesc la tot felul de lucruri în acest sens. Asta se întâmplă, în parte, și din cauza lucrurilor care se petrec în jur..

De exemplu, știu că mulți (peste 50%+1 din oamenii de rând), trăiesc în ”plata Domnului”, altfel spus, la cheremul hazardului.

Cred că, scopul meu în viață este, să îmi ating întrgul potențial în toate aspectele vieții și mai mult de atât, să mă cunosc pe mine însumi (se spune că, ești înțelept dacă ajungi să-i cunoști pe ceilalți dar ești luminat dacă ajungi să te cunoști pe tine însuți).

Ce e viața?

Din punct de vedere al credinței mele, Dumnezeu mi-a încredințat promisiunea Sa iar aceasta sună astfel:

– Bucură-te de viață în pace deplină, înmulțește-te și ajută-i și pe ceilalți în încercările lor de a crește și de a se bucura de lumea asta.

De aceea, răspunsul meu la întrebarea de mai sus, este următorul:

– Viața, este misiunea mea de a duce la îndeplinire promisiunea Domnului.

Credința mea este că toți oamenii au această misiune însă, doar puțini dintre aceștia, sunt dispuși să își asume această misiune, ca pe un drept și se lasă încurcați de lucruri mărunte, precum propriile avantaje.

După părerea mea, oamenii sunt interdependenți și ar trebui să privească binele propriu ca pe un bine comun și vice versa. Viața e o luptă dar, dacă această luptă este una în numele Lui Dumnezeu, atunci, ar trebui să ne onoreze pe fiecare dintre noi.

Atenție!!

Nu vorbesc despre religie, ci din contră, despre o susținere reciprocă a oamenilor între ei fără bariere de religie sau de altfel.

Greutăți, sigur că există dar, orice povară poate fi urnită dacă există suficienți umeri care să o ridice.

Cei mai mulți oameni aleg calea cea mai ușoară, drumul larg și încăpător, ”să-mi fie mie bine..”, este alegerea lor, evident, iar alegerea în sine e un drept irefutabil. Gândiți-vă un pic dar, cum ar fi viața, dacă oamenii ar fi benevol unul pentru celălalt?

Utopic?

No no, nici o utopie aici, e ceea ce a intenționat Dumnezeu pentru rasa umană.

O lume imperfectă?

Hah!, eu cred că oamenii nu au pierdut perfecțiunea în Eden, nicicum, nope, eu cred că au ales o cale și atât, au ales să își decidă existența. Oamenii nu au pierdut susținerea sau iubirea Lui Dumnezeu ca urmare a alegerii lor, din contră, puteau dovedi responsabilitate și să-și asume actul de voință.

Cain l-a ucis pe Abel, nu din cauza vre-unui defect al creației Lui Dumnezeu, nu, ci din cauza avantajului propriu, ”să-mi fie mie bine”..

Dumnezeu ne-a dat tot ceea ce avem nevoie pentru a duce o viață împlinitoare, din toate punctele de vedere. Este alegerea fiecăruia dintre noi, cum participă la împlinirea promisiunii Domnului.

Succes!