Salut!
Frica și controlul sunt nevoi psihologice, nimic rău în asta. Combinația este letală pentru mulți dintre noi.
În cantități moderate, acestea pot fi utile, problema apare atunci când apare excesul. Nevoia de control este rezultatul fricii iar frica în lipsa controlului, se poate transforma în furie.
Urlatul/țipatul, pare și el natural, nu e! Dar, toată lumea țipă, chiar și cei mai calmi dintre noi, e normal.. Stresul e de vină, da?
Parțial, motivele pot fi variate, e adevărat dar, atunci când țipatul este intrat în practica de zi cu zi, acesta poate semnala o patologie. Când țipatul și zbieretul a rămas singura formă de eliberare, e o idee bună să căutăm ajutor.
Furia
Furia este un sentiment pe care toată lumea îl are la un momentdat.
Problema este că nu toată lumea știe să gestioneze eficient această emoție. Furia poate fi un efect al fricii și al lipsei de control.
Cei mai mulți își exprimă furia urlând/țipând. Alții însă, am văzut și prin filme, își manifestă acest sentiment, lovind și spărgând lucruri sau mai rău, lovind alte ființe.
Aceasta trebuie controlată însă, altfel ne controlează ea pe noi iar asta poate însemna, comportament distructiv.
Nu vrem asta!
După părerea mea, primul pas înspre controlul furiei se poate face prin recunoașterea acesteia. A-ți da seama când ești pe cale de a te înfuria, este dificil.
Cum facem atunci?
Este nevoie să ne cunoaștem pe noi înșine, să știm ce anume ne deranjează, ce anume ne conduce la furie. De exemplu, eu mă înfurii când cineva țipă la mine. Când se întâmplă asta, reușesc să nu mă mai înfurii, în consecință, de fiecare dată când cineva ridică tonul, închid ochiii și îmi controlez respirația.
Ideea este că este necesar să ne gândim la ce anume ne provoacă starea respectivă. În cazul meu, aceste reflexii, mă ajută să mă înțeleg și să mă protejez mai bine.
Cel mai bine este să evităm cu totul situațiile care pot conduce la furie.
Dar, dacă este inevitabil să înfruntăm astfel de situații, atunci e bine să schimbăm imediat punctul de atracție a atenției noastre. De exemplu, plăcerea, poate da un mare ”șut în dos” furiei și o poate alunga de la noi. Cineva spunea că, o partidă de sex, poate diminua furia semnificativ. Desigur, la fel se spune și că, o ciocolată, ne produce o satisfacție la fel de mare ca sexul. Interesant, cred că depinde de ciocolată!..
În opinia mea, este important să înțelegem că, sentimente precum gelozia, nervozitatea, dorința de răzbunare, violența au rădăcini adânci în frică. De aceea, o focusare a atenției asupra altor gânduri, lucruri sau activități și atunci, când simțim că e posibil să ne înfuriem, să facem lucruri care ne plac, o ciocolată e o idee dar, poate îngrășa, grijă, deci!
Când suntem provocați, cel mai bine e să răspundem cu calm și fără agresivitate.
Toleranța față de ceilalți, ne ajută în primul rând pe noi, așadar, este bine să facem celorlalți ceea ce ne-am dori să ne facă ei nouă (Luca 6, 31).
În felul acesta pentru a preveni furia putem evita frustrările dovedind încredere de sine și detașare față de ideile care pot accentua furia.
Succes!
Spune-mi ce crezi...